Bună, ea este Sasha!

Mi-am dorit de foarte mult timp un cățel, iar atunci când m-am mutat singură, am zis că este momentul!

De Moș Nicolae, în 2016, am fost la o cunoștință care avea puișori. Când am ajuns acolo și am văzut-o, m-am îndrăgostit imediat: era atât de dulce și de grăsuță parcă era un mic porcușor.

Am băgat-o în geacă, la pieptul meu, și am plecat spre casă. Au trecut mai bine de 3 ani de când suntem de nedespărțit. Nu reușim să stăm una fără cealaltă și am învățat multe: am învățat să am răbdare, am învățat să fiu responsabilă, am înțeles ce înseamnă cu adevărat, loialitatea unui cățel.

Sasha este o fire activă, îi place să îi arunc mingea și să o aducă înapoi, îi place să doarmă sub pătură și e tare încăpățânată, iar din cauza acestui lucru nu prea am reușit să o dresez. Însă, este extrem de inteligentă și înțelege tot ce i se spune. Îi displace să stea la poze, îi displace să i se spună că e „urâtă” și nu mănâncă orice tip de mâncare, este foarte selectivă.

Aș avea foarte multe de zis, de scris, despre prietena mea patruped, mai ales că a transformat acești ultimi trei ani, într-o veritabilă aventură.

Am văzut ce înseamnă loialitatea unui câine, ce înseamnă bucuria ei, atunci când ajung acasă, dar și ce înseamnă să simtă tristețea mea, atunci când unele zile sunt mai grele, se așează lângă mine și mă „pupă” continuu.

Am avut și peripeții medicale și am căutat foarte mult un doctor veterinar care să empatizeze cu micii pacienți. Iar în urma mai multor recomandări am ajuns la SAL-VET .

Domnul Doctor este foarte răbdător și, din acest motiv, Sasha, când aude „mergem la veterinar” este foarte fericită și zburdă în toată casă.

O prima peripeție pe care acum mi-o amintesc, atunci când Sasha avea aproximativ un an, a fost la momentul respectiv, ceva de speriat. Sasha a găsit un super glue și s-a apucat de ronțăit. Când am văzut-o plină de lipici în gură, m-am îngrozit, avea lipici și pe bărbie și pe limbă și pe dinți. L-am sunat pe nanul meu de botez (de la el o am pe Sasha) și am plecat spre medicul veterinar. Eram atât de speriată că i se putea întâmplă ceva.

Dar domnul doctor, blând și răbdător, când a văzut, a început să zâmbească, a zis că este primul cățel care vine la el, pentru că a mâncat lipici și că nu a mai auzit așa ceva. Ne-a liniștit mult, încrederea lui, iar tratamentul a dat roade imediat.

Acum și eu mă amuz și zic că am un cățel unic . Îmi aduc aminte și ziua în care am venit de la facultate și am găsit gumă în toată casă, pentru că am uitat pachetul pe birou. Sasha s-a urcat pe birou, a luat pachetul, a scos guma. Chiar și acum mai mestecă gumă, uneori, dar, din fericire, nu o înghite, o mestecă și o dă jos, îi place să aibă respirația freș.

Mă voi opri aici, deși am atât de multe de povestit, dar cel mai important lucru este că Sasha nu este doar cățelusa noastră, este sufletul nostru . Da, nu este un câine de rasă, dar acest aspect nu este important. Ce contează cu adevărat este să fim împreună cât mai mult timp posibil și pentru aceasta, voi reveni mereu, cu ea, la SAL-VET. Voi avea grijă de ea până în ultima clipă, așa cum și ea are grijă de mine.

Maria Andreea Rusu